Condiții generale de contract, vânzare și livrare
(denumite în continuare pe scurt „condiții generale”) ale MS PROMCOM S.R.L. (denumit în continuare pe scurt „antreprenor”) pentru toate actele juridice dintre antreprenor și terți (aceștia denumiți în continuare pe scurt „partener contractual”) stare la noiembrie 2015
I. Dispoziții generale
II. Ofertă, stabilirea prețurilor
III. Documentație comercială și tehnică
IV. Livrare
V. Întârziere, pierdere
VI. Condiții de plată
VII. Clauză de rezervă a proprietății, returnarea mărfurilor
VIII. Garanție, răspundere
IX. Despăgubiri, răspundere pentru produse
X. Locul executării, forul competent, protecția datelor
I. Dispoziții generale
(1) Antreprenorul își asumă executarea comenzilor partenerilor săi contractuali și livrările către aceștia exclusiv pe baza acestor condiții generale. Condițiile generale sau speciale ale unui partener contractual care se abat de la acestea, precum și înțelegerile speciale sunt valabile numai dacă au fost convenite separat în formă scrisă.
(2) În cazul în care, fără o înțelegere separată, are loc sau a avut loc trimiterea unor astfel de condiții ale partenerului contractual, acesta renunță la orice efecte juridice ce ar putea decurge din acestea.
(3) În măsura în care partenerul contractual intenționează să nu accepte aplicarea condițiilor generale ale antreprenorului pentru și împotriva sa, acesta va fi atenționat într-o scrisoare separată, astfel încât ulterior să poată fi purtate negocieri între antreprenor și partenerul său contractual în această privință. Până la o reglementare scrisă diferită, se aplică în orice caz aceste condiții generale ale antreprenorului.
(4) Aceste condiții generale rămân valabile în rest chiar și în cazul nulității juridice a unor dispoziții individuale.
(5) Condițiile generale ale antreprenorului, odată intrate în vigoare între partenerul contractual și antreprenor, se aplică tuturor contractelor viitoare dintre aceștia, chiar și fără o nouă mențiune specială.
(6) Aceste condiții se aplică tuturor actelor juridice, însă pentru tranzacțiile cu consumatori în sensul Legii privind protecția consumatorilor numai în măsura în care nu contravin dispozițiilor primei părți principale a acestei legi.
(7) Fără o împuternicire scrisă din partea antreprenorului, angajaților acestuia le este interzis să anuleze, să completeze sau să modifice aceste condiții. Totuși, dacă astfel de angajamente sunt obligatorii pentru antreprenor conform Legii privind protecția consumatorilor, acesta poate oricând să se retragă din contract.
(8) Partenerului contractual îi este interzis să transfere către terți drepturile și obligațiile sale dintr-un contract cu antreprenorul fără acordul scris al acestuia.
(9) Anularea, completarea sau modificarea contractelor necesită, pentru a fi valabile, forma scrisă.
(10) În țările în care există societăți proprii STASTO, se aplică Condițiile generale de contractare, vânzare și livrare ale acestora.
II. Ofertă, stabilirea prețurilor
(1) Ofertele adresate antreprenorului pot fi acceptate de acesta numai prin declarații scrise de acceptare sau prin executarea efectivă a prestației. Ofertantul este ținut de ofertă pentru o perioadă de 4 săptămâni de la primirea acesteia de către antreprenor.
(2) Ofertele antreprenorului sunt, în principiu, fără obligație. Antreprenorul este îndreptățit în orice moment – chiar și după primirea unei poziții din partea partenerului contractual – să își modifice sau să își revoce ofertele. Eventuala comandă emisă de partenerul contractual obligă antreprenorul – indiferent de acțiunile sale anterioare – abia din momentul în care acesta, la rândul său, transmite o confirmare de comandă în formă scrisă partenerului contractual sau execută efectiv prestația.
(3) Devizele de cheltuieli ale antreprenorului sunt, în principiu, neobligatorii. Ele reprezintă doar o invitație adresată partenerului contractual de a formula o ofertă. Întocmirea acestora este gratuită, în măsura în care părțile contractante nu au convenit anterior altfel. Serviciile care depășesc cadrul obișnuit al unui deviz de cheltuieli, cum ar fi lucrări de proiectare, planuri de construcție, deplasări etc., se facturează conform principiilor de calcul uzuale ale antreprenorului.
(4) La întocmirea devizelor de cheltuieli, antreprenorul nu este obligat să ia în considerare împrejurări specifice comenzii care nu i-au fost comunicate. Partenerul contractual este obligat să informeze în mod complet antreprenorul cu privire la toate împrejurările care ar putea influența volumul de muncă și costurile.
(5) Informațiile conținute în devize de cheltuieli, prospecte, circulare, cataloage, anunțuri, ilustrații, liste de prețuri etc. referitoare la tipul, volumul, dotarea și prețurile bunurilor, respectiv ale serviciilor etc. sunt neobligatorii.
(6) Prețurile sunt valabile, dacă nu se convine altfel, în euro net, fără TVA, ambalate, franco depozit Innsbruck, fără încărcare, transport, asigurare, taxe vamale, taxe sau alte costuri suplimentare. O creștere a costurilor de producție (salarii, materiale, administrație, energie, modificări de formulare etc.) între momentul încheierii contractului și executarea acestuia de către antreprenor îl îndreptățește pe acesta la o majorare corespunzătoare a prețului. Comenzile fără convenție de preț se calculează la prețurile valabile în ziua facturării, ținând cont de costurile de producție aplicabile la acel moment.
(7) Modificările tehnice sau abaterile de la planuri și specificații de orice fel trebuie acceptate de partenerul contractual, în măsura în care acestea nu contravin scopului de utilizare urmărit de acesta.
III. Documente comerciale și tehnice
(1) Toate documentele comerciale și tehnice întocmite sau predate de către antreprenor rămân în proprietatea antreprenorului. Orice publicare, distribuire sau altă valorificare a unor astfel de documente poate avea loc numai cu acordul scris al antreprenorului. În special, astfel de documente nu pot fi puse la dispoziția terților.
(2) Antreprenorul este liber să solicite oricând, fără a indica motive, returnarea tuturor documentelor pe cheltuiala partenerului contractual.
IV. Livrare
(1) În lipsa unui acord separat, se consideră că prestarea serviciului sau livrarea este convenită „ex works (din depozit)”. Un eventual montaj, în măsura în care nu este inclus în preț pe baza unui acord separat, se facturează conform principiilor de calcul ale întreprinderii.
(2) Dacă marfa trebuie livrată de către întreprinzător, în baza unui acord separat, într-un anumit loc, livrarea până acolo nu se consideră – fără un alt acord – „franco destinație”. Întreprinzătorul este liber să aleagă mijlocul de transport. El este, de asemenea, îndreptățit, chiar și fără o însărcinare separată din partea partenerului contractual, să încheie, pe cheltuiala partenerului contractual, o asigurare (în special asigurare de transport sau de montaj). Costurile aferente nu sunt incluse în preț și pot fi facturate odată cu încheierea asigurării.
(3) Toate riscurile trec cel târziu, odată cu executarea de către întreprinzător, asupra partenerului contractual. Aceasta se aplică și în cazul livrărilor parțiale. În cazul livrării „ex works (din depozit)”, momentul executării este considerat cel în care întreprinzătorul transmite partenerului contractual notificarea privind disponibilitatea pentru expediere. În rest, riscul trece asupra partenerului contractual – indiferent de clauza de livrare convenită (Incoterms etc.) – în momentul în care marfa părăsește fabrica sau depozitul întreprinzătorului.
V. Întârziere, pierdere
(1) Termenul de livrare este indicat ca săptămână calendaristică – în cursul căreia trebuie îndeplinit – și este valabil „franco fabrică (depozit)”. El este obligatoriu numai dacă a fost desemnat în mod expres ca atare.
(2) Dacă partenerul contractual este absent la termenul de livrare sau este în întârziere cu măsurile necesare pentru efectuarea livrării, prestația, respectiv livrarea, este considerată în orice caz ca fiind preluată de acesta. Aceasta se aplică și în cazul livrărilor parțiale.
(3) Dacă o prestație, respectiv o livrare, este întârziată din cauza unei împrejurări neimputabile antreprenorului, termenul de prestare, respectiv de livrare, se prelungește în mod corespunzător, chiar și fără o declarație separată a antreprenorului, fără ca antreprenorul să răspundă pentru consecințe de întârziere de orice fel – chiar și în situația în care antreprenorul se află deja în întârziere. În cazul în care executarea comenzii este îngreunată în mod nejustificat din această cauză, antreprenorul este îndreptățit să se retragă, cu excluderea pretențiilor de despăgubire. Dacă executarea unui contract este împiedicată de forță majoră, antreprenorul este exonerat de obligațiile sale contractuale. Într-un asemenea caz, antreprenorul este însă îndreptățit ca, după încetarea împiedicării, să efectueze livrarea sau prestația.
(4) Dacă întârzierea este imputabilă antreprenorului, partenerul contractual poate, după stabilirea unui termen suplimentar rezonabil, de minimum patru săptămâni, să solicite fie executarea, fie – numai în cazul culpei antreprenorului – să declare rezilierea contractului. Această declarație trebuie făcută de către partenerul contractual deja la stabilirea termenului suplimentar, în scris, necondiționat și în mod clar determinat.
(5) Antreprenorul poate în orice caz – fără a declanșa consecințe de întârziere – să condiționeze respectarea termenului de prestare, respectiv de livrare, de încasarea avansurilor convenite, de plata la timp a altor creanțe restante, de clarificarea ulterioară a unor întrebări apărute ulterior, de disponibilitatea tuturor mijloacelor necesare (de ex. modele, desene, schițe etc.), de îndeplinirea tuturor condițiilor tehnice, precum și de îndeplinirea tuturor celorlalte obligații contractuale.
(6) În măsura în care este permis din punct de vedere legal – în orice caz însă pentru neglijență ușoară –, pretențiile de despăgubire ca urmare a unei întârzieri de livrare sunt, în general, excluse.
(7) Obținerea autorizațiilor administrative, a aprobărilor din partea terților, precum și efectuarea notificărilor către autorități cad în sarcina partenerului contractual, pe cheltuiala sa.
(8) În lipsa unei alte convenții scrise, antreprenorul este îndreptățit să efectueze livrări parțiale și anticipate și să emită facturi parțiale corespunzătoare acestora.
(9) Eventualele deteriorări sau pierderi trebuie constatate în scris de către destinatarul mărfii, respectiv al prestației, simultan cu preluarea, cu invocarea pretențiilor față de predător (de ex. transportator). Din cauza unei avarii de transport sau a unui minus nu se poate refuza preluarea mărfii și nici nu se poate contesta factura.
(10) O recepție comună a mărfii fabricate de antreprenor de către ambele părți contractante are loc după livrare numai în baza unei convenții exprese. În acest caz, în lipsa unei convenții separate, partenerul contractual suportă costurile aferente pentru ambele părți.
(11) Dacă partenerul contractual nu preia marfa, respectiv prestația, conformă contractului, la locul sau la momentul corect, antreprenorul poate, chiar și după stabilirea unui termen suplimentar rezonabil, să se retragă din contract. Partenerul contractual răspunde pentru întregul prejudiciu astfel rezultat. În caz de pericol iminent, antreprenorul poate proceda la valorificarea „la cel mai bun preț posibil” pe seama partenerului contractual, fără a deveni răspunzător față de acesta. Antreprenorul poate, de asemenea, să efectueze depozitarea la terți pe cheltuiala partenerului contractual.
VI. Condiții de plată
(1) Dacă nu s-a convenit altfel în scris, plata este exigibilă în termen de 30 de zile de la data facturii, fără deduceri. În cazul plății în termen de 14 zile de la data facturii se acordă un skonto de 2 %, cu condiția ca la acest moment toate obligațiile scadente să fie achitate.
(2) Plățile prin cec sau cambie se efectuează doar în scop de plată. Toate cheltuielile și comisioanele bancare în legătură cu transferurile, precum și emiterea sau încasarea cambiilor sau cecurilor sunt în sarcina partenerului contractual.
(3) În cazul unui protest sau regres cambial sau al neplății unei facturi scadente, toate facturile devin imediat exigibile, fără a fi necesară o declarare expresă a scadenței. Același lucru este valabil în cazul unei deteriorări semnificative a situației patrimoniale a partenerului contractual.
(4) Întârzierea la plată intervine de la sine, fără o altă notificare. În caz de întârziere la plată, toate pretențiile deja născute sau posibile în viitor ale partenerului contractual din penalități convenționale agreate se sting.
(5) În caz de întârziere la plată se stabilesc dobânzi penalizatoare în cuantum de 12 % p.a., fiind însă datorat și un eventual prejudiciu suplimentar din dobânzi sau pierderi de curs.
(6) După producerea efectelor rezilierii contractului, partenerul contractual este obligat să returneze imediat, fără o altă notificare și pe cheltuiala sa, mărfurile deja livrate către antreprenor, să compenseze eventualele deprecieri de valoare și să ramburseze toate cheltuielile care îi revin antreprenorului în cursul executării contractului și al desființării acestuia. Pentru acoperirea prejudiciului rezultat în acest context, partenerul contractual este obligat să plătească o taxă de stornare de 20 % din valoarea brută a facturii, fără alte dovezi și cu exigibilitate imediată. Taxa de stornare nu exclude valorificarea unui prejudiciu suplimentar.
(7) Partenerul contractual nu are dreptul să compenseze propriile creanțe cu creanțele antreprenorului.
VII. Rezervă de proprietate, preluarea mărfurilor înapoi
(1) Până la plata integrală a sumei facturate, inclusiv dobânzi, costuri și cheltuieli, precum și până la îndeplinirea integrală a tuturor celorlalte obligații financiare prezente și viitoare ale partenerului contractual în legătură cu livrarea de mărfuri, precum și în baza tuturor celorlalte livrări și servicii, marfa livrată – chiar dacă a fost deja montată și instalată – rămâne în proprietatea nelimitată a antreprenorului. Partenerul contractual este obligat, pe cheltuiala sa și din proprie inițiativă, să întreprindă toate acțiunile care, în funcție de locul unde se află bunurile, sunt necesare pentru constituirea și respectiv menținerea rezervării dreptului de proprietate.
(2) Înstrăinarea sau gajarea mărfii livrate cu rezervă a dreptului de proprietate este permisă numai cu acordul expres al antreprenorului și în niciun caz după încetarea plăților, partenerul contractual fiind obligat în acest caz să își informeze clienții cu privire la rezervarea dreptului de proprietate a antreprenorului. Independent de aceasta, partenerul contractual oferă prin prezenta, irevocabil, ca în cazul revânzării acestor mărfuri să cesioneze antreprenorului, în scop de plată, toate creanțele care decurg din aceasta, pentru satisfacerea pretențiilor acestuia. Antreprenorul poate accepta această ofertă de cesiune în orice moment, fără limită de timp. Toate taxele și costurile aferente vor fi suportate de partenerul contractual.
(3) Până la îndeplinirea integrală a tuturor obligațiilor financiare, partenerul contractual nu este, de asemenea, îndreptățit să prelucreze sau să transforme mărfurile livrate ori să le îmbine cu alte bunuri. În caz contrar, antreprenorul dobândește dreptul de proprietate exclusivă asupra bunurilor rezultate din prelucrare, transformare și îmbinare.
(4) În cazul unei popriri sau al oricărei alte forme de executare asupra mărfurilor livrate, partenerul contractual este obligat să informeze imediat antreprenorul și, pe cheltuiala sa, să ia toate măsurile necesare pentru protejarea dreptului de proprietate al antreprenorului. Dacă marfa livrată cu rezervă a dreptului de proprietate este separată de către antreprenor, acesta poate dispune depozitarea ei pe cheltuiala și pe riscul partenerului contractual. Acesta este obligat să ramburseze antreprenorului toate cheltuielile legate de valorificarea dreptului de proprietate.
(5) Preluarea înapoi a mărfii livrate nu este echivalentă cu o reziliere a contractului, în măsura în care antreprenorul nu declară acest lucru în mod expres.
VIII. Garanție, răspundere
(1) În măsura în care nu au fost încheiate acorduri speciale, se aplică, începând cu transferul riscului, un termen de garanție de 36 de luni. Pentru piesele de schimb și remedieri, termenul de garanție este de 36 de luni.
(2) Defectele vizibile sau piesele lipsă trebuie reclamate, sub sancțiunea excluderii oricărei garanții, imediat, dar cel târziu în termen de 8 zile de la începutul termenului de garanție – defectele ascunse în termen de 8 zile de la descoperirea lor – prin scrisoare recomandată care trebuie să ajungă la antreprenor, cu oprirea imediată a oricărei eventuale prelucrări; în caz contrar, marfa se consideră acceptată necondiționat, în mod corespunzător și fără defecte.
(3) Antreprenorul, care a fost notificat în mod valabil cu privire la un defect, își poate îndeplini obligația de garanție, la alegerea sa, după cum urmează:
a. Remedierea defectului mărfii la fața locului;
b. Remedierea defectului la sediul antreprenorului sau într-un alt loc indicat de antreprenor, prin trimiterea prealabilă a mărfii de către partenerul contractual;
c. Înlocuirea mărfii defecte, care trece astfel în proprietatea antreprenorului, sau
d. Înlocuirea pieselor defecte ale mărfii, care trec astfel în proprietatea antreprenorului.
În cazul neefectuării sau al efectuării necorespunzătoare a măsurilor menționate mai sus, în pofida somației și a stabilirii unui termen suplimentar rezonabil, partenerul contractual are dreptul la reducerea prețului. În lipsa unui acord privind cuantumul reducerii de preț sau în cazurile unui defect esențial și ireparabil, există doar dreptul de rezoluțiune a contractului. Alte obligații nu revin antreprenorului în cadrul garanției.
(4) Costurile generate de măsurile prevăzute la punctul 3 din această secțiune sunt suportate de partenerul contractual – cu excepția costurilor de expediere a mărfii de înlocuire, respectiv a pieselor de schimb. În principiu, întinderea garanției pentru mărfurile livrate în afara teritoriului vamal se limitează la prestațiile care ar fi apărut, în caz de garanție, la locul trecerii frontierei.
(5) Remedierea sau înlocuirea trebuie anunțată de către antreprenor cu cel puțin 5 zile în avans, cu indicarea datei. Dacă partenerul contractual, din motive ce îi sunt imputabile, nu este prezent la acest termen sau îngreunează remedierea, respectiv înlocuirea, sau o face imposibilă, aceasta este considerată renunțare la drepturile de garanție.
(6) Garanția antreprenorului este exclusă dacă partenerul contractual nu a respectat instrucțiunile, respectiv condițiile de exploatare ale antreprenorului, dacă defectul a fost cauzat de partenerul contractual sau de terți, dacă aceștia au efectuat sau au dispus efectuarea de intervenții sau reparații asupra mărfii, dacă partenerul contractual nu oferă în mod corespunzător posibilitatea de efectuare a reparației sau atât timp cât partenerul contractual nu își îndeplinește obligațiile – în special pe cele de plată. De asemenea, garanția este exclusă pentru piesele de consum și de uzură (membrane, elemente din cauciuc, garnituri etc.). Garanția se aplică, de asemenea, numai pentru defectele care apar în condițiile de exploatare respective, în cazul unei utilizări normale.
(7) În lipsa unui acord separat, antreprenorul nu acordă garanție pentru modificări sau transformări ale mărfurilor vechi, precum și ale mărfurilor străine exploatării, precum și în cazul livrării de mărfuri uzate.
(8) În cadrul garanției nu există, față de antreprenor, niciun drept la despăgubiri sau la daune-interese de orice fel (de ex. costuri consecutive, costuri de montare și demontare, profituri nerealizate, cheltuieli de transport și de acces etc.).
IX. Despăgubiri, răspundere pentru produse
(1) În cazul despăgubirilor, antreprenorul răspunde doar pentru intenție sau neglijență gravă. Răspunderea pentru neglijență ușoară este exclusă, la fel și despăgubirea pentru daune indirecte și patrimoniale, pierderi de dobândă, precum și pentru daune rezultate din pretenții ale terților față de partenerul contractual.
(2) În caz de neglijență gravă, răspunderea pentru daune este în orice caz limitată la de 10 ori valoarea netă facturată a mărfii livrate care a cauzat dauna.
(3) În cazul nerespectării eventualelor condiții ale antreprenorului privind montajul, punerea în funcțiune și utilizarea, orice despăgubire este exclusă.
(4) În măsura în care dispozițiile legale imperative nu prevăd altfel, răspunderea pentru daune în temeiul Legii privind răspunderea pentru produse și al altor norme comparabile, indiferent de ordinea juridică din care provin, este exclusă. Partenerul contractual se obligă să transmită acest excluderii de răspundere în favoarea antreprenorului către propriii săi cumpărători, să îi oblige pe aceștia la rândul lor la transmiterea mai departe până la utilizatorul final și să întocmească în acest sens dovezi documentare. Pretențiile terților din titlul răspunderii pentru produse vor fi suportate în relația internă în orice caz de către partenerul contractual, astfel încât acesta, în special, este obligat să îl despăgubească imediat pe antreprenor și să îl exonereze de orice pretenții în cazul în care acesta este tras la răspundere. Antreprenorul nu își asumă nicio răspundere pentru produse sau informații despre produse care sunt puse pe piață de către partenerul contractual.
(5) În cadrul punerii pe piață a produselor antreprenorului, partenerul contractual trebuie să se asigure că procesul de transmitere poate fi stabilit în mod demonstrabil – în special în ceea ce privește numele și adresa cumpărătorului, tipul produsului și data vânzării. Partenerul contractual este, de asemenea, obligat să își informeze continuu și în mod demonstrabil angajații cu privire la toate informațiile și instrucțiunile pe care antreprenorul le furnizează împreună cu produsele sale, precum și cu privire la prevederile legale și dispozițiile autorităților. Aceasta se aplică și în raport cu cumpărătorii partenerului contractual, astfel încât acesta este obligat, prin instrucțiuni corespunzătoare către personalul său de vânzări, să își informeze și să își consilieze cumpărătorii în mod corespunzător și cuprinzător. Partenerul contractual este obligat să transmită imediat antreprenorului orice erori la produsele sau informațiile despre produse ale antreprenorului de care ia cunoștință și să monitorizeze conformitatea dintre informațiile despre produse, instrucțiunile de montaj și instalare, posibilitățile de utilizare etc. referitoare la produsele antreprenorului și stadiul actual al științei și tehnicii și, în caz de neconcordanțe, să informeze imediat antreprenorul, precum și să înceteze imediat orice nouă punere pe piață a produselor în acest caz.
(6) Partenerul contractual este obligat să păstreze toate documentele, actele și dovezile pentru o perioadă de cel puțin 10 ani de la punerea pe piață, respectiv transmiterea produselor, și să le predea integral, imediat la cerere.
X. Locul executării, forul competent, protecția datelor
(1) Locul de îndeplinire pentru toate livrările și plățile este Innsbruck, chiar dacă predarea are loc efectiv într-un alt loc.
(2) Pentru toate contractele încheiate între antreprenor și partenerul său contractual, precum și pentru toate pretențiile care rezultă din existența sau inexistența valabilă din punct de vedere juridic a acestor contracte, se convine aplicarea dreptului material austriac.
(3) Ca instanță judecătorească exclusiv competentă pentru toate litigiile decurgând dintr-un contract se stabilește instanța material competentă pentru Innsbruck. Antreprenorul poate însă acționa în judecată partenerul contractual și la o altă instanță judecătorească, din țară sau din străinătate.
(4) În cadrul prelucrării electronice a datelor sunt stocate, cu respectarea legii privind protecția datelor, toate datele partenerilor contractuali relevante pentru relațiile de afaceri.